Tipărire

[Claudiu]

ISTORIC (traducere din kit)
 
  In timpul atacului din Pacific de la Pearl Harbor Marina Imperiala japoneza avea unele din cele mai moderne aviane de atac. Printre ele era si bombardierul de picaj Aichi D3A numit de americani „Val” unul din cele mai importante avioane ale Marinei Japoneze. Aceste bombardiere au scufundat mai multe nave de lupta decat orice bombardier de picaj al Axei. Precizia bombardierului D3A la lansarea bombelor a fost fara precedent si a depasit cu mult precizia legendarului bombardier german Junkers 87 „Stuka”. Doar prin propaganda sa eficienta Herman Goering a facut ca in prezent Ju 87 sa fie considerat cel mai bun bombardier din timpul razboiului.
   Istoria celui mai faimos bombardier de picaj al Japoniei incepe in anul 1936 cand comandantul aviatiei navale Koku Hombu Kaigun incepe un nou program de realizare a unui bombardier de picaj prin fixarea cerintelor tehnice si tactice. Pentru realizarea bombardierului au intrat in program trei constructori: Aichi Tokei Denki KK, Nakajima Hikoki KK si Mitsubishi Jukogyo K.K. Noul avion trebuia construit in totalitate din metal cu  trenul de aterizare fix sau escamotabil. Motorul trebuia sa fie unul din productia de serie cu aproximativ 700 cai putere. 
   Fabricantul Aichi a terminat realizarea primului prototip in decembrie 1937. O luna mai tarziu acest prototip a realizat primul zbor. Testele comparative dintre prototipurile constructorilor Aichi si Nakajima au durat pana in martie 1939 dupa care prototipul constructorului Aichi  intrat in productia de serie cu codul D3A1 Model 11.
   Constructia bombardierului era metalica, echipat cu frane de aer ?i flapsuri iar directia si eleroanele erau invelite in panza. Cabina era complet inchisa cu vizibilitate buna, cockpit dublu pentru echipaj de 2 oameni: pilot (care era avea si misiunea de a lansa bombele) si mitralior (care era si operator radio). Partea din sapte a cupolei se putea ridica pentru a mari unghiul de tragere al mitraliorului care statea spate in spate cu pilotul. Elicea era metalica cu trei pale cu pas variabil in zbor si un diametru de 3,05m. Rezervorul de combustibil avea o capacitate de 1000 litri. Surprinzator este ca pentru plierea aripilor in timpul stationarii pe portavion s-a ales varianta unui mechanism actionat manual, cel hidraulic ar fi fost foarte complicat si greutatea avionului ar fi fost considerabil mai mare. Din aceleasi motive s-a adoptat varianta de tren de aterizare fix invelit in aparatori aerodinamice. Fuzelajul avionului avea sectiune ovala si era realizat in totalitate din metal.
   Parametrii de zbor realizati de prototip la primul zbor au aratat cateva deficiente dar s-a luat hotararea ca aceste probleme pot fi depasite si s-a luat decizia de a continua programul. O problema majora constatata in timpul testelelor a fost stabilitatea avinului in plan transversal care se manifesta in special la viraje stranse. Privind camuflajul avioanelor japoneze este de remarcat elementul comun al acestora, simbolul soarelui rasare – Hinomaru, prezent pe aripi si pe cele 2 laterale ale fuzelajului. Pozitionarea si diametrul pentru Hinomaru pe aripi si pe fuzelaj a fost aleasa in asa fel incat sa aibe cat mai putine distorsiuni de forma. 

[Claudiu]

Pe 7 decembrie 1941 la rasaritul soarelui flota formata din portavioanele Akagi, Kaga, Soryu, Hiryu, Zuikaku si Shokaku au inceput pregatirile pentru primul val al atacului de la Pearl Hrbor. La acest prim val al atacului au fost folosite 51 de bombardiere de picaj D3A1. Atacul a fost pregatit in 2 valuri. Intregul atac s-a bazat pe surpriza. Deoarece unii dintre comandatii fortelor japoneze au intrepreat gresit unele comenzi comandorul M. Fuchida a fost obligat sa transmita prin radio noile ordine si sa dea comanda de atac in acelasi timp. Mesajul de atac a fost “Tora, Tora, Tora” care purta si mesajul ca fortele americane vor fi luate prin surprindere de atacul japonez. In al 2-lea val al atacului au fost folosite 170 de avioane dintre care 80 au fost Aichi D3A1, misiunea lor a fost de a bombarda aeroporturile si instalatiile portuare.
Japonezi au pierdut in acest atac 29 de avioane si era mult mai putin decat se asteptatu, ei facusera un calcul de 110 avioane pierdute in lupta. Pierderile americane au fost imense. Marina Americana a pierdut iremediabil 2 cuirasate, Arizona si Oklahoma, alte cinci nave de razboi au necestitat reparatii mai mici sau mai mari. Aviatia Americana a pierdut 100 de avioane si mai mult de 30 au fost avariate.
In ciuda succesului japonezi nu au indeplinit 2 obiective importante- primul era distrugerea portavioanelor americane, care in momentul atacului nu erau in portul Pearl Harbor, iar al 2-lea era distrugerea masivelor rezervoare de combustibil ale americanilor.

Portavioanele "Akagi", "Soryu" si "Hiryu” au luptat in primul raid in Colombo (in duminica de Paste pe 5 aprilie 1942) impotriva Marinei Marii Britanii. Pe aceste portavioane erau ambarcate 51 bombardire D3A1 pilotate in mare parte de pilotii care au luptat si la Pearl Harbor. Atacul a durat 50 de minute si a fost foarte eficient. HMS Cornwall a primit 15 lovituri directe si s-a scufundat foarte repede, iar curcisatorul HMS Dorsetshire a fost lovit de 14 bombe. Acuratetea loviturilor a fost perfecta. Japonezi nu au pierdut in acest atac niciun avion si s-au retras rapit de pe costa Ceylon fara sa mai astepte represaliile din partea britanicilor. In acest atac o mare influenta a avut experienta pilotilor japonezi care au fost foarte bine antrenati.

In iunie 1944 intr-o confruntare directa cu Task Force 58 a americanilor a dus la pierderea aproape totala a avioanelor japoneze ambarcate. Avioanele VAL au lansat bombele nu in picaj ci in planare lenta iar acuratetea loviturilor a fost foarte slaba. Vina nu a apartinut pilotilor japonezi iar urmare a acestui atac nereusit avioanele nu au mai fost imbunatatite pana la sfarsitul razboiului.

Avionul Aichi D3A1 VAL este un simbol al succeselor militare japoneze in Orientul Indepartat. Acuratetea lansarii bombelor era mult mai buna comparativ cu cea realizata de avioanele americane, engleze sau chiar germane, din aceiasi clasa.
In anul 1944 a inceput retragerea masiva a acestui avion de pe front deoarece a fost surclasat ca performante de noile avioane americane sau ale aliatilor.
In perioada 1937 pana in august 1945 au fost construite 1495 de avioane Aichi D3A “VAL”

[Claudiu]

Caracteristici tehnice Aichi D3A1 VAL
Anvergura – 14,37 m
Lungime – 10,19m
Inaltimea – 3,45m
Raza maxima de actiune 1820 km
Viteza maxima – 386km/h la 3000 m altitudine
Motor - Mitsubishi MK8D Kinsei cu 14 clinidri 794KW
Echipaj – 2 persoane – pilot si mitralior
Greutate – 2408 kg.
Greutate maxima – 3650 kg.
Plafon de zbor – 8100m
Armament – 2 mitraliere fixe calibru 7,7mm
      O mitraliera mobila calibru 7,7 mm pentru mitralior
      Bomba de 250kg aplasata sub fuzelaj.
 
Kitul -Fly Model - il consider un kit destul de reusit, unele probleme le-am intampinat la imbinarea fuzelajului in dreptul aripilor - sunt unele nepotriviri, alte probleme le-am intalnit la invelitorile trenului de aterizare pe care la final a trebuit sa le chituiesc. Calitatea cartonului este buna iar culorile machetei sunt foarte frumoase.
Multumesc Tavi pentru ideile exprimate in timpul realizarii machetei 

[Wittman40]

Foarte frumos felicitari!

[tavi]

Excelenta lucrare si..... ma bucur daca ti-au fost de un real folos propunerile si parerile mele. Chiar daca pe alocuri m-ai boscorodit tu  cu privire la ....plierea si deplierea apripilor , important este ca a iesit super modelul, mie chiar i-mi place.
 Istoricul prezentat de tine care este unul demn pentru acest tip de avion, chiar daca in scurta istorioara prezentata in kit , apar destul de multe erate si noconcordante in exactitatea datelor istorice , totusi, nu pot sa nu te felicit pentru tenacitatea de care dai dovada in traducerea limbii poloneze . Esti un geniu.
  Ca inca o mica remarca........ vanatorul i-l ai ( cel american - Willcat) , vanatul ...din acest moment exista (Val-ul ) .... intrebare .....        CE URMEAZA ?????? 
 Ca un raspuns ....hai sa-i zicem pripit...... daca tot un japonez, eu unul i-mi iau angajamentul sa fac o prezentare totala si in detaliu cu denumirile tuturor avioanelor japoneze , si cu felul de unde proveneau aceste nume ( sunt convins, chiar sigur de altfel ca acest aspect este total necunoscut pentru foarte multi dintre domniile voastre) si .... de ce nu, sa fac o prezentare chiar cu...... un subiect incitant legat de aviatia japoneza, anume...... Banzai, sau sa-i zicem Aviatia razbinica nipona. 

[Claudiu]

Va multumesc pentru aprecieri. 
Sa nu exageram, geniul se numeste Google Translate si il poate folosi oricine, e moca.

[claurss]

 
Frumos ca de obicei. Ar trebui sa vin sa-l vad, nu ? 

[Claudiu]

Mersi, te astept 

[SORY1976]

Salutare....ca intotdeauna o macheta superba...nici nu ma asteptam la altceva de la tine .....felicitari pentru reusita

[gogu13]

prezentarea: foarte frumoasa... modelul: exceptional... "worthy of recognition in the archives of the Jedi Order" 

felicitari

[Claudiu]

Multumesc Sory1976, multumesc gogu13. Force be with you !!

[traian]

Fain, fain !!!!!!    Stiam si eu un model ,,Aichi'' credeam ca e ceva asemanator dar diferenta e enorma.