Astazi , contrar asteptarilor, in loc sa am o zi linistita si usoara , am alergat de nebun, totusi.... zeita Fortuna mi-a zambit , asa ca.... pana la petrecere iau o pauza si incerc sa-mi dedic (pauza de cafea) timpul liber (asa, printre hartoage, planuri, discutii, felicitari si altele) modelitului.
Deci..... daca subiectul in cauza nu prezinta interes, am sa incerc sa-l inviorez nitel , asa ca.......
Saptamana trecuta, dand o raita prin beci , am dat din intamplare (mai exact a dat el peste mine , mai bine zis mi-a atras atentia cu o lovitura zdravana peste unghia de la picior) peste "caroseria" prafuita si plina de paianjeni a navei de salvare HALNY.
Dupa prezentarea binecunoscuta si un scurt schimb de cuvinte prietenesti care au constat numai in injuraturi care mai de care mai oachese, am decis sa o scot la lumina , mai exact sa-i fac cunostinta cu vestitul container de gunoi. Deci....... schiopatand si adresandu-i cuvinte frumoase, am pus frumusel mana pe corpul zvelt si usurel ca un fulg de nea (aproape 9kg) si am luat-o usor la pas catre intalnirea cu , containerul, dar...... cum socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ, la iesirea din beci, am dat nas in nas cu un vecin, si..... din vorba in vorba am uitat ce voiam sa fac cu "caroseria" navei, deci.... incepand sa urc scarile catre apartament , din greseala si din neatentie am reusit sa scap matraguna pe scari de la etajul I, si..... pana la parter cred ca a sculat si morti din mormant, asa ca.... rapid am infacat-o si pana in casa nu m-am mai oprit.
Pe scurt, v-am facut o scurta marturisire cum am reinceput sa cochetez cu namila.
Ei bine, de nava in cauza m-am indragostit in urma cu v-o 9-10 ani , cand am inceput sa o crosetez, si daca la vremea respectiva eram nitel mai tinerel am decis sa o crosetez cat mai zdravan cu putinta, ceva in genul piramidelor egiptene. Speram la vremea respectiva ca nava asta va dainuii cam 5000 ani , asa ca..... coastele le-am crosetat din placaj de 12 mm iar chila dintr-o bunata de scanduta de tei. De placat.... corpul l-am placat cu placaj stratificat de 4 mm iar puntea am realizat-o din placaj de 6 mm , iar ca toata treaba sa fie cat mai solida, pe interior , matraguna a primit un lest de v*o 6 kile din beton armat cu plasa de gard . Munca de om nebun
Nebun sau nu..... modul de lucru si soliditatea cu care a fost construit corpul la vremea respectiva si-a spus cuvantul , drept dovada ca dupa mai bine de 9 ani , caroseria navei s-a pastrat intr-o stare excelenta (chiar si dupa o buseala de zile mari de la etajul I )
Asa ca ..... dupa o sapuneala zdravana din partea consoartei am trecut la curatirea de lighioane care salasluiau clandestin in transa.
Dupa curatire, am trecut la mici reparatii pe ici pe colo .